Teama,
gândurile
înfricoşate
mă
ţineau
departe de o masă
de operaţie
pe care trebuia să
fiu demult.
Totul a fost însă
aşa
cum a vrut Dumnezeu, nu eu. A venit o zi când
se părea
că
pentru
mine lumina se va stinge. Dar Domnul a hotărât
altfel. A trimis lângă
patul meu
de spital de la Institutul de Boli Cardiovasculare Timisoara un OM,
un chirurg cardio-vascular – o privire blândă,
luminoasă,
încurajatoare,
cu o atitudine binevoitoare faţă
de fiecare bolnav, cuvinte mângâietoare
despre grija lui Dumnezeu pentru noi,
fiii lui, despre bucuria întâlnirii
neîntâmplătoare
dintre
medic şi
pacient, despre modul în
care trebuie să
îţi schimbi viaţa dacă Domnul ţi-a
mai dat o şansă.
Toate
temerile, toate întrebările
chinuitoare,
acumulate în
mulţi,
mulţi
ani s-au risipit in faţa
puterii de convingere a domniei sale. Ştiu
doar că
aveam o încredere
necondiţionată
în
acest medic chirurg cardio-vascular de exceptie, dr. Dan Cioată.
Nu mi-a ascuns faptul că
situaţia este gravă dar trebuie să
am credinţă,
încredere,
răbdare
şi totul va fi
bine. A fost greu. Am trecut prin cel mai critic moment de cumpană
al vieţii
mele, când
era atat de aproape acel “a nu mai fi”. Le datorăm
atâtea
mulţumiri,
atatea recunoştinţe
minunatului dr. Cioată
si minunatei sale echipe. Dar domnul doctor m-a îndemnat,
ca de altfel pe toţi
pacienţii,
să
mulţumesc în
primul rând
lui Dumnezeu, care mi-a dat zile şi
care a lucrat prin mintea şi
mâinile
sale binecuvântate.
Doctorul
Cioată
este un medic cu totul deosebit: are în
grijă
nu numai trupul, ci şi
sufletul bolnavului. Credinţa
domniei sale este că
aceasta trebuie sa fie misiunea medicinii creştine:
să
se ocupe deopotrivă
de trupul şi
sufletul bolnavului.
Domnul
doctor, licenţiat
şi
în
Teologie, afirma ca sentimentul
că
ţine
în
palme, când
operează,
atât
viaţa
cât
şi
moartea, îl
face să
creadă
că
prin munca sa întotdeauna
va reuşi
să
realizeze ceea ce doreşte
Dumnezeu. Îşi
mai doreşte
cu ardoare ca aceasta să
o poată
face într-un
spital creştin.
Pacienţii
trataţi
de dr. Dan Cioată
pleacă acasă mai împăcaţi,
mai liniştiţi,
învăţând
cum să
îşi educe
răbdarea,
aşa
cum i-a sfatuit dânsul,
zicându-le
cu blandeţe:
Domnul vrea să
traieşti.
Gandeşte
acum la viaţa
ta, n-o mai irosi. Fă-ţi
viaţa
frumoasă
întru SLAVA
DOMNULUI !
Profesor
Elena Manta
Făgăraş
Revista
“Apostolat în
Ţara
Făgăraşului”
ianuarie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu